O pastilă ieftină, aflată în aproape orice casă, ar putea avea un efect neașteptat asupra creierului, dar numai pentru o parte dintre oameni și cu un preț important. Un studiu realizat de cercetătorii Universității Monash din Australia arată că aspirina în doză mică a fost asociată cu o reducere de aproximativ 70% a riscului de demență la persoanele cu un anumit profil genetic, însă tot la ele a dublat riscul de sângerări grave. Rezultatele, publicate în revista Alzheimer’s & Dementia, se bazează pe datele genetice a peste 13.500 de participanți la ASPREE, un amplu studiu clinic din Australia și Statele Unite care a urmărit efectele aspirinei asupra sănătății vârstnicilor. Același studiu arătase anterior că, luați toți participanții la un loc, aspirina nu previne demența și crește riscul de sângerare, așa că cercetătorii au vrut să vadă dacă genetica explică de ce medicamentul ar putea acționa diferit de la un om la altul.
Diferențele au apărut la persoanele cu anumite variații genetice legate de numărul de trombocite, celulele din sânge care ajută la formarea cheagurilor, iar aspirina acționează tocmai asupra lor. Specialiștii au calculat un scor genetic pentru fiecare participant și au comparat cazurile de demență între cei care au luat aspirină și cei care au primit placebo. În grupul celor 20% cu cele mai mari scoruri, doar 1% dintre cei care au luat aspirină au făcut demență, față de 3,3% în grupul placebo, ceea ce înseamnă o reducere relativă a riscului de aproximativ 70%. În același grup, însă, 4,4% dintre cei care au luat aspirină au avut hemoragii majore, față de 2,1% dintre cei care nu au luat-o. Autorul principal al studiului, Peter Fransquet, cercetător la Facultatea de Sănătate Publică și Medicină Preventivă a Universității Monash, spune că descoperirea ar putea deschide calea spre prevenția personalizată a demenței. Un detaliu interesant este că legătura nu are de-a face cu genele deja cunoscute pentru riscul de Alzheimer, ci pare să țină de mecanismele legate de trombocite, o pistă nouă pentru cercetare.
Cercetătorii insistă că rezultatele nu sunt o recomandare de a lua aspirină pentru prevenirea demenței. Ele trebuie confirmate și în alte populații, iar pasul următor este un studiu clinic dedicat special persoanelor cu acest profil genetic. Până atunci, nimeni nu ar trebui să înceapă să ia aspirină pe cont propriu, pentru că riscul de hemoragii digestive sau cerebrale este real, mai ales la vârstnici și la cei care iau deja anticoagulante, antiinflamatoare sau alte tratamente. Medicii amintesc că aspirina în doză mică rămâne un tratament util pentru anumiți pacienți cu boli de inimă sau după un accident vascular, dar numai la recomandarea medicului, care cântărește beneficiile și riscurile pentru fiecare om. Dacă descoperirea va fi confirmată, faptul că aspirina este ieftină și ușor de găsit ar putea face din ea, în viitor, un instrument de prevenție pentru persoanele potrivite, identificate printr-un simplu test genetic. Deocamdată, cele mai sigure metode de a proteja creierul rămân controlul tensiunii, al glicemiei și al colesterolului, mișcarea, somnul bun și menținerea unei vieți active, inclusiv social.
Leave a Reply